Cancer bronhopulmonar: Cauze, simptome si tratament

Cineva drag a fost diagnosticat cu cancer bronhopulmonar? Tu însuți te temi de această boală și vrei să o previi? Citește în continuare și află mai multe despre cauze, simptome, tratament și metode de prevenire ale cancerului bronhopulmonar!

Ce este cancerul bronhopulmonar?

Cancerul bronhopulmonar este o tumoră malignă cu originea în parenchimul pulmonar sau în interiorul bronhiilor. Apare prin deteriorarea celulelor căilor respiratorii care încep să se dividă necontrolat formând mase de țesut care în cele din urmă împiedică funcția normală.  

Cancerul cu debut în plămâni se numește cancer pulmonar primar, iar cel care se răspândește la plămâni dintr-un alt organ este cunoscut sub numele de cancer pulmonar secundar. 

Cancerul bronhopulmonar primar este de 2 tipuri:

• cancere pulmonare cu celule mici (SCLC) – reprezintă aproximativ 15% dintre cazuri.
• cancere pulmonare non-microcelulare (NSCLC) – sunt cele mai comune, aproximativ 85% dintre cazuri și pot fi: adenocarcinoame, carcinoame cu celule scuamoase, carcinoame cu celule mari, carcinoame cu celule neuroendocrine. 

Cancerul pulmonar este al doilea cel mai frecvent tip de cancer, după cancerul de sân (la femei) și cancerul de prostată (la bărbați) reprezentând aproximativ 12,4% din totalul neoplasmelor diagnosticate și cel care aduce cea mai mare mortalitate.  

Conform raportului Global Cancer Statistics din 2020, carcinomul pulmonar a rămas principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial, cu aproximativ 1,8 milioane de decese.

Factori de risc si cauze

Cancerul bronhopulmonar are mai multe cauze de apariție și poate fi rezultatul acțiunii unor factori favorizanți. 

Factorii de risc pot fi de 2 feluri:

• Factori de risc modificabili – sunt acele situații pe care ai posibilitate să le controlezi, iar evitarea expunerii la acești factori poate scădea riscul de a dezvolta boala:
• Fumatul – este de departe principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar. Se crede că aproximativ 80% dintre decesele cauzate de cancer pulmonar sunt cauzate de fumat, iar acest număr este probabil chiar mai mare pentru cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC). Cu cât fumezi mai mult timp și cu cât fumezi mai multe pachete pe zi, cu atât riscul este mai mare.
• Fumatul pasiv – Chiar dacă nu ești fumător, inhalarea fumului din mediul înconjurător poate crește riscul de a dezvolta cancer bronhopulmonar.
• Expunerea la substanțe nocive pot contribui la dezvoltarea cancerului pulmonar. Cele mai frecvente fiind:

• • radonul – este un gaz radioactiv natural care rezultă din descompunerea uraniului din sol și roci și se pare că în anumite zone este a doua cauză de cancer pulmonar după fumat. În aer liber, există atât de puțin radon încât nu este probabil să fie periculos, dar în interior poate fi concentrat (în special în subsoluri).
  • azbestul – este un material natural, fibros, care a fost utilizat pe scară largă în trecut în diverse industrii datorită proprietăților sale de izolare termică, rezistenței la foc și durabilității. În ultima vreme, utilizarea azbestului s-a redus considerabil, însă cei care lucrează cu azbest ( în mine, mori, fabrici textile, locuri în care se utilizează izolația și șantierele navale) au șanse mai mari de a muri de cancer pulmonar. De asemenea, riscul de cancer pulmonar este mult mai mare la lucrătorii expuși la azbest care și fumează. În plus, persoanele expuse la cantități mari de azbest au un risc mai mare de a dezvolta mezoteliom, un tip de cancer care începe în pleura (mucoasa care înconjoară plămânii).
  • minereuri radioactive, cum ar fi uraniul
  • substanțe chimice inhalate, cum ar fi arsenul, beriliu, cadmiu, silice, clorură de vinil, compuși de nichel, compuși de crom, produse din cărbune, gaz muștar și eteri clormetilici

• evacuare diesel

• Anumite suplimente alimentare – Mai multe studii au constatat că persoanele care fumau și luau suplimente de beta-caroten aveau un risc crescut de cancer pulmonar. 
• Apă de băut care conține arsenic – Studiile efectuate asupra indivizilor din anumite părți ale lumii, precum Asiei de Sud-Est și America de Sud, cu niveluri ridicate de arsenic în apa lor de băut, au descoperit un risc mai mare de cancer pulmonar. 

• Factori de risc nemodificabili – Sunt factorii de risc asupra cărora nu ai niciun control, aceștia fiind legați de:

• Genetică – Dacă cineva din familie a avut cancer bronhopulmonar, ai un risc mai crescut de a dezvolta cancer decât o persoană în familia căreia nu există acest istoric.
• Vârsta – Riscul de a dezvolta cancer pulmonar crește pe măsură ce înaintezi în vârstă, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate la persoanele de peste 60 de ani.
• Radioterapia anterioară la plămâni – Dacă ai avut nevoie de radioterapie în zona toracelui pentru alte tipuri de cancer (cancer de sân, limfom Hodgkin) ai un risc mai mare de cancer pulmonar, în special dacă fumezi. 
• Poluarea aerului – În orașe, poluarea aerului, cum ar fi de la evacuarea motorinei, pare să crească ușor riscul de cancer pulmonar. Acest risc este mult mai mic decât riscul cauzat de fumat, dar există.

Simptome si manifestari clinice

Tabloul clinic al cancerului bronhopulmonar poate fi nespecific, mai ales la început, din acest motiv poate fi greu de diagnosticat în stadii incipiente. Hai să aruncăm o privire asupra simptomelor și manifestărilor clinice care să îți dea de gândit!

Simptome în stadiile incipiente

– Tuse persistentă

– Dureri în piept

– Respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație

– Răgușeală

– Expectorație cu sânge

– Oboseală excesivă și slăbiciune

– Apetit modificat și scădere în greutate inexplicabilă

Simptome în stadiile avansate

• Durere accentuate în piept 
• Dificultăți severe de respirație
• Edeme la nivelul feței, gâtului sau brațelor
• Lichid în cavitatea toracică
• Metastaze în plămânul contralateral sau în alte organe

Sindroame paraneoplazice

Unele tipuri de cancer pulmonar pot cauza probleme în țesuturi și organe îndepărtate, chiar dacă cancerul nu s-a răspândit în acele locuri și poartă denumirea de sindroame paraneoplazice. Uneori, aceste sindroame pot fi primele simptome ale cancerului pulmonar. Deoarece simptomele afectează alte organe, o altă boală decât cancerul pulmonar poate fi mai întâi suspectată. Se pot întâlni în orice tip de cancer pulmonar, dar sunt mai des asociate cu cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC).

Pot afecta:

• Sistemul nervos (sindrom neurologic paraneoplazic) – apare atunci când tumora produce substanțe care afectează sistemul nervos, fie direct, prin invazia țesuturilor nervoase, fie indirect, printr-o reacție imunitară anormală. Cel mai frecvent se pot decela simptome precum:

• Slăbiciune musculară
• Amorțeală și furnicături
• Coordonare deficitară și mers instabil
• Confuzie și probleme cognitive
• Dureri de cap
• Tulburări de vedere: Cum ar fi vedere dublă sau pierderea bruscă a vederii, în special dacă tumora sau substanțele produse de aceasta afectează nervii optici.

• Sistemul endocrin (sindromul endocrin paraneoplazic) – apare atunci când tumora secretă substanțe hormonale care influențează funcționarea normală a glandelor endocrine. Pot include:

• Hipercalcemie (niveluri ridicate de calciu în sânge) caracterizată prin: oboseală extremă, confuzie sau tulburări cognitive, slăbiciune musculară, greață, vărsături și pierdere a apetitului, deshidratare severă și urinare frecventă.
• Sindromul Cushing (niveluri ridicate de cortizol) caracterizat prin: creșterea în greutate, în special în jurul feței, gâtului și trunchiului, cu membre subțiri, Piele subțire, cu vânătăi ușoare și cicatrici care se vindecă greu, creșterea tensiunii arteriale, depresie, anxietate și schimbări de dispoziție, obezitate abdominală și „față lunară” (față rotundă și roșie).
• Sindromul secreției inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH) caracterizat prin retenția de apă, edeme, hiponatremie.
• Ginecomastie (la bărbați): Creșterea anormală a țesutului mamar, care poate fi cauzată de un exces de estrogeni secretați de tumori.

Aceste simptome îți pari cunoscute? Programează-te la un consult pneumologic pentru a vedea ce se întâmplă! Specialiștii de la clinica Profilaxia îți stau la dispoziție!

Metode de diagnostic

Pentru a diagnostica un neoplasm bronhopulmonar poate fi nevoie de analizarea mai multor date cum ar fi rezultatele testelor de laborator, al investigațiilor imagistice, biopsiei sau altor proceduri diagnostice. 

Hai să le luăm pe rând și să vedem ce presupune fiecare: 

• Investigatii imagistice

• Radiografia toracică –  Este prima metodă de diagnostic utilizată pentru depistarea unei tumori pulmonare. Poate evidenția prezența unor opacități în plămâni.
• CT – Utilizează raze X pentru a crea imagini în secțiune transversală ale toracelui, detectând tumorile mici care nu pot fi văzute la radiografie. Poate fi de folos în evaluarea extinderii cancerului.
• PET-CT – Se utilizează o formă de izotop radioactiv care este injectată în sânge, iar cu o cameră specială se poate detecta apoi radioactivitatea. Acest test poate depista metastazarea cancerului în ganglionii limfatici sau la alte părți ale corpului.
• RMN –  Utilizează unde radio și magneți puternici pentru a crea imagini detaliate ale țesuturilor moi și pot produce imagini detaliate ale țesutului din cavitatea toracică Este folosită mai ales pentru a examina metastazele cerebrale sau pentru a evalua extinderea cancerului la nivelul altor organe precum ficatul sau glandele suprarenale.

• Teste de laborator

• Analizele de sânge – Evaluează starea generală de sănătate precum și funcția hepatică sau renală și poate ajuta la depistarea anemiei, hipercalcemiei sau altor condiții asociate cu cancerul pulmonar. 
• Markerii tumorali –  Anumiți markeri tumorali precum CEA (antigenul embrionar canceros) pot fi prezenți în sângele pacienților cu cancer bronhopulmonar. De asemenea, markerul CYFRA 21-1 poate fi utilizat pentru monitorizarea evoluției bolii și răspunsului terapeutic.
• Examen din spută – În unele cazuri, citologia sputei poate fi folosită ca element diagnostic pentru prezența celulelor canceroase.

• Biopsia si alte proceduri diagnostice

• Biopsiile – Cel mai comun instrument pentru obținerea de țesut și confirmarea diagnosticului, precum și precizarea tipului histologic al tumorii. În funcție de locul în care se află tumora și de starea ta medicul va face fie o biopsie cu ac, fie o bronhoscopie.
• Bronhoscopia – Este o biopsie efectuată prin trecerea unui tub numit bronhoscop prin gura sau nas, în jos în trahee și apoi în plămâni unde este localizat nodulul suspect. Este utilizată atât pentru diagnostic, cât și pentru tratamentele minim invazive ale leziunilor pulmonare.
• Mediastinoscopia – Este o procedură chirurgicală care necesită anestezie generală. Se face o incizie în gât, astfel încât să poată fi introdus un mediastinoscop pentru a examina zona dintre plămâni și pentru a preleva țesut din ganglionii mediastinali. Biopsiile ganglionilor limfatici mediastinali sunt utilizate pentru stadializarea cancerului.
• Toracocenteza – Acest test este efectuat pentru a verifica dacă lichidul acumulat în jurul plămânilor este cauzat de cancer sau de o altă problemă medicală. Un ac este plasat între coaste pentru a scurge lichidul, iar analiza sa citologică poate ajuta la confirmarea prezenței cancerului pulmonar sau a metastazelor.
• Toracoscopia și  chirurgia toracică asistată video (VATS) – În această procedură, se face o mică tăietură în torace, apoi se introduce un tub subțire, luminat, conectat la o cameră video și un ecran pentru a privi spațiul dintre plămâni și peretele toracic. Se caută eventuale și se prelevează țesut pentru analiză histopatologică. Pot fi utilizate și pentru rezecția unei porțiuni din plămân ca parte a tratamentului pentru unele cancere pulmonare.

Ai grijă de plămânii tăi și de sănătatea ta! Vino la clinica Profilaxia pentru un control!

Stadializarea bolii

Toate investigațiile de care povesteam mai sus sunt necesare pentru diagnostic și localizare, astfel încât în final medicul să poată determina stadiul bolii.

În funcție de stadializare se va face ulterior tratamentul cancerului bronhopulmonar.

Se utilizează un sistem de stadializare convenit la nivel internațional, numit stadializare „TNM”. Descriptorii sistemului de stadializare TNM sunt:

Odată ce categoriile T, N și M au fost determinate, aceste informații sunt combinate și rezultă un stadiu al cancerului:

Stadializarea cancerului este foarte importantă atât pentru tratament, cât și pentru prognostic. 

În stadiul I și II, se poate opta pentru tratamente chirurgicale și terapii adjuvante, iar prognosticul este favorabil, cancerul se poate vindeca.

În stadiul III, boala este deja avansată și va necesita o abordare terapeutică mai complexă care poate include tehnici chirurgicale, radioterapie și chimioterapie, iar speranța de viață este mai redusă. 

În stadiul IV deja nu se mai vorbește de tratament curativ, ci de tratament paliativ cu scopul de a îmbunătății calitatea vieții. Chimioterapia, imunoterapia sau terapiile țintite pot fi folosite pentru a încetini progresia bolii și a reduce dimensiunea tumorii. În acest caz, prognosticul este unul nefavorabil. 

Optiuni terapeutice

Există mai multe opțiuni terapeutice care pot fi încercate și vor fi alese în funcție de vârsta pacientului, tipul de cancer bronhopulmonar, stadiul bolii, dar și toleranța și preferințele individuale. 

Tratamentul pentru neoplasmul pulmonar poate să includă:

• Tratamentul chirurgical

Acest tip de tratament se utilizează, de obicei, în stadiile incipiente. Tipul de intervenție depinde mai mulți factori printre care se numără dimensiunea și localizarea tumorii, stadializarea și starea generală de sănătate. 

Multe intervenții chirurgicale se fac cu o incizie lungă în partea laterală a toracelui, cunoscută sub numele de toracotomie. Unele tumori în stadiu incipient pot fi tratate cu chirurgie toracică asistată video (VATS), care utilizează mai multe incizii mici și instrumente chirurgicale speciale. Tipurile de intervenții chirurgicale includ:

• Rezecție segmentară: îndepărtarea doar a unei mici părți a plămânului
• Lobectomie: îndepărtarea unui întreg lob al plămânului
• Rezecția mânecii sau lobectomie cu mâneca: îndepărtarea unei bucăți de bronhie, după care plămânul este reatașat de partea rămasă a bronhiei
• Pneumonectomie: îndepărtarea unui întreg plămân

• Terapii medicamentoase

Tratamentul cancerului bronhopulmonar poate include o combinație de terapii medicamentoase, utilizate pentru a reduce dimensiunea tumorii, a preveni răspândirea acesteia și a îmbunătăți prognosticul.

Pot fi de mai multe tipuri:

• Chimioterapia folosește un medicament puternic care distruge celulele canceroase și le împiedică să se mai dividă. Chimioterapia poate fi administrată înainte de operație pentru a micșora o tumoră, ceea ce poate crește șansa de succes a unei intervenții chirurgicale, după o intervenție chirurgicală pentru a preveni recidiva, pentru ameliorarea simptomelor și încetinirea răspândirii cancerului atunci când vindecarea nu este posibilă. De asemenea, poate fi combinată cu radioterapia. Chimioterapicele se administrează în cicluri, de obicei 4-6 cicluri timp de 3-6 luni, în funcție de tipul și stadializarea cancerului bronhopulmonar.
• Imunoterapia constă în administrarea unui grup de medicamente care stimulează sistemul imunitar să țintească și să elimine celulele canceroase. Poate fi folosită singură sau combinată cu chimioterapie. Se administrează o doză la fiecare 2-4 săptămâni, iar dacă tratamentul este bine tolerat poate fi administrat până la 2 ani.
• Terapiile direcționate (cunoscute și sub numele de terapii biologice) sunt medicamente concepute pentru a încetini răspândirea cancerului pulmonar cu celule non-mici avansate. Terapiile țintite sunt potrivite numai pentru persoanele care au anumite proteine ​​în celulele lor canceroase.

• Radioterapia și alte intervenții

Radioterapia reprezintă utilizarea radiațiilor de înaltă energie pentru a ucide celulele canceroase și pentru a micșora tumorile. Există mai multe moduri prin care se poate administra radioterapia:

• radioterapia cu fascicul extern convențional – fasciculele de radiații sunt direcționate către părțile afectate ale corpului.
• radioterapie stereotactică – un tip mai precis de radioterapie cu fascicul extern în care mai multe fascicule de înaltă energie furnizează o doză mai mare de radiații tumorii, evitând în același timp țesutul sănătos din jur cât mai mult posibil.
• radioterapia internă – un tub subțire este introdus în plămânul și o bucată mică de material radioactiv este trecută de-a lungul cateterului și plasată împotriva tumorii timp de câteva minute, apoi îndepărtată.

Radioterapia poate fi utilizată și pentru a controla simptomele, cum ar fi durerea și tusea cu sânge, și pentru a încetini răspândirea cancerului atunci când nu este posibilă vindecarea (aceasta este cunoscută sub numele de radioterapie paliativă).

Pe lângă chirurgie, radioterapie și chimioterapie, alte tratamente sunt uneori folosite pentru a trata cancerul pulmonar:

• Ablația cu radiofrecvență poate fi utilizată pentru a trata cancerul pulmonar fără celule mici într-un stadiu incipient. Se folosește un scaner CT pentru a ghida un ac către locul tumorii, apoi se emit unde radio prin ac care generează căldură și ucide celulele canceroase.
• Crioterapia se face într-un mod similar cu radioterapia internă, dar în loc de a utiliza o sursă radioactivă, un dispozitiv cunoscut sub numele de criosondă este plasat împotriva tumorii. Criosonda poate genera temperaturi foarte scăzute, care ajută la micșorarea tumorii.
• Terapia fotodinamică presupune administrarea unui medicament fotosensibil (substanță care devine activă sub influența luminii) și expunerea acestei zone afectate de cancer la o sursă de lumină specială pentru a distruge celulele canceroase. Se utilizează pentru a trata leziuni precanceroase sau pentru a reduce dimensiunile tumorilor mai mici sau localizate.

Prognostic și monitorizare

Evident că oricine este diagnosticat cu cancer se întreabă ce șanse de supraviețuire are și care este prognosticul bolii. La aceste întrebări este destul de greu de răspuns cu certitudine, fiind mai mulți factori de luat în calcul.

Printre factorii care influențează prognosticul se numără:

• Stadiul în care a fost depistat cancerul

• Tipul histologic al cancerului
• Vârsta
• Starea generală de sănătate
• Răspunsul terapeutic

În ceea ce privește rata de supraviețuire, poate să fie diferită între țări și depinde de stadializare și răspunsul la tratament:

• Stadiul I: Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 50-70%, în funcție de tipul tumorii și de răspunsul terapeutic.
• Stadiul II: La acest stadiu, rata de supraviețuire scade la aproximativ 30-50%, în funcție de tratamentele folosite.
• Stadiul III: Rata de supraviețuire pentru pacienții cu cancer pulmonar în stadiu avansat (local cu metastaze regionale) este de aproximativ 15-30%.
• Stadiul IV: La acest stadiu, cancerul pulmonar este adesea inoperabil și rata de supraviețuire este de aproximativ 5-10%, cu tratamente paliative pentru controlul bolii și ameliorarea simptomelor.

După ce s-au finalizat curele de tratament, chiar dacă totul merge bine sunt necesare mai multe teste pentru a monitoriza evoluția și răspunsul terapeutic. Iată ce ar trebui să cuprindă planul de monitorizare:

• Examinări fizice periodice
• Teste imagistice la 3-6 luni 
• Analize de sânge și markeri tumorali
• Evaluarea simptomelor
• Evaluarea stării psihice

Nu lăsa cancerul să pună stăpânire pe corpul tău, ia lucrurile din pripă! Vino chiar acum la clinica Profilaxia pentru un consult pneumologic!

Preventie si screening

Cancerul este unul dintre cele mai grele diagnostice pe care le poate primi cineva, de aceea trebuie încercat pe cât posibil să se prevină această boală. Specialiștii noștri ți-au pregătit o listă cu câteva sfaturi legate de prevenția și screeningul cancerului bronhopulmonar:

• Masuri preventive primare 

• Renunță la fumat!
• Evită fumatul pasiv!
• Evită expunerea la substanțe nocive
• Adoptă o dietă sănătoasă bogată în fructe și legume!
• Evită suplimentele cu betacaroten!
• Depistează eventualele surse de radon și îndepărtează-le pe cât posibil!

• Programe de screening

Radiografia toracică se utilizează ca metodă de screening, dar poate să nu depisteze tumori în stadii foarte mici sau în cazuri în care leziunea este profundă.

Singurul test de screening recomandat pentru cancerul pulmonar este tomografia computerizată cu doză mică (numită și scanare CT cu doză mică sau LDCT). Ia în calcul să efectuezi anual această testare dacă:

• Ai un istoric de fumat de 20 de pachete-an sau mai mult 
• Fumezi acum sau te-ai lăsat în ultimii 15 ani 
• Ai între 50 și 80 de ani

Aceste sfaturi sunt de urmat, în special, de persoanele care se încadrează în grupuri cu risc crescut de a dezvolta cancer bronhopulmonar. Iată care ar fi aceste grupuri:

• Fumătorii activi sau foștii fumători
• Persoanele care lucrează în medii cu substanțe toxice
• Cei care au istoric de cancer bronhopulmonar in familie
• Cei care au boli pulmonare cronice.

Dacă te încadrezi în aceste grupuri sau dacă îți dorești un control pneumologic de rutină, fă-ți o programare la clinica Profilaxia. Specialiștii noștri îți stau la dispoziție pentru orice întrebare sau nelămurire!

Citește în continuare:

Dexametazona

Ce este dexametazona? Dexametazona, un corticosteroid, este similar cu un hormon natural produs de glandele suprarenale. Este adesea folosit pentru Citeste articol »

Melatonina (hormonul somnului): Rol și beneficii pentru organism

Ce este melatonina? Melatonina este un hormon eliberat în principal de glanda pineală, noaptea și a fost asociată de mult Citeste articol »

ADHD la adulti și copii- semne, simptome, tratament

Ce este ADHD? ADHD este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare care apare în copilărie. De obicei, este Citeste articol »