Migrena: Cauze, simtome, trantament

Informații oferite de:

migrena

Ce este migrena?

Migrena este o durere cu caracter pulsatil la nivelul capului, care poate dura de la ore la zile întregi. De obicei, durerea se resimte numai pe o parte. În plus, disconfortul este însoțit și de alte simptome precum:

  • greață;
  • vărsături;
  • fotosensibilitate sau sensibilitate la zgomote.

Migrena se confundă de cele mai multe ori cu cefaleea, dar nu este același lucru, pentru că migrena nu este o simplă durere de cap. Este un disconfort însoțit și de alte manifestări neplăcute. În plus, migrena poate avea cauze mai grave decât pare la prima vedere.

Tipuri de migrene

Există mai multe tipuri de migrene. Cele mai frecvente categorii de migrene sunt:

  • Migrenă cu aură (migrenă clasică)
  • Migrenă fără aură (migrenă comună)

Alte tipuri de migrene includ:

  • Migrena adolescentului (migrenă abdominală)
  • Migrenă cronică
  • Migrena hemiplegică
  • Migrena menstruala
  • Migrenă fără dureri de cap, silențioasă (migrenă acefalgică)
  • Migrenă retiniană (migrenă oftalmică)
  • Status migrenos

 

Care sunt simptomele migrenei?

Există patru faze sau etape ale migrenei:

  • Prodrom: prima fază începe cu până la 24 de ore înainte de apariția durerii de cap.
  • Aura: O aura este un grup de simptome senzoriale, motorii și/sau de vorbire care acționează ca un semn de avertizare al unei migrene. Faza aurei poate dura între 5 și 60 de minute. S-ar putea să experimentați atât aura, cât și durerea de cap în același timp.
  • Cefalee: o migrenă durează între patru ore și 72 de ore.
  • Postdrom: durează de obicei câteva ore până la 48 de ore iar pacientul experimentează confuzie, amețeală, slăbiciune, sensibilități la lumină și zgomote. 

Poate dura aproximativ opt până la 72 de ore pentru a parcurge cele patru etape.

Simptomele migrenei variază în funcție de stadiu. Fiecare migrenă este diferită și nu veți avea neapărat simptome în toate cele patru etape ale fiecărei migrene.

Simptomele prodromului

  • Schimbări de dispoziție
  • Dificultate de concentrare
  • Probleme cu somnul
  • Oboseala
  • Greaţă
  • Foame și sete
  • Urinare frecventa

Simptomele aurei

  • Slăbiciune musculara
  • Dificultăți de vedere
  • Zgomote la nivelul urechilor (tinitus).
  • Senzație de amorțeală la nivelul feței sau a membrelor
  • Dificultăți de concentrare
  • Vertij

Durerea de cap devine treptat mai intensă. Poate afecta o parte a capului sau ambele părți. Poate fi însoțită de alte simptome precum:

  • Greață și vărsături
  • Sensibilitate la lumină, sunet și miros

Simptomele postdromului

  • Oboseală
  • Sensibilitate la lumină și sunet
  • Dificultate de concentrare
  • Greaţă
  • Ameţeală

 

Ce cauzează o migrenă?

Cercetătorii nu sunt siguri de cauza exactă a migrenelor, dar studiile arată că factorul genetic joacă un rol important în declanșarea migrenelor.

În momentul apariției durerilor de cap, nervi specifici trimit semnale de durere către creier. Acest lucru eliberează substanțe inflamatorii în nervii și vasele de sânge de la nivelul capului.

Ce declanșează o migrenă?

Unii dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai migrenei includ:

  • Stres
  • Modificări hormonale
  • Anumite medicamente
  • Modificări la nivelul somnului
  • Schimbări meteorologice
  • Activitate fizică intensă
  • Substanțe care creează dependență precum cofeina sau tutunul
  • Dietă: unele alimente care pot provoca migrenă, excesul de alcool, săritul peste mese, dietele de tot felul, renunțarea la cafea, deshidratarea, consumul de alimente nesănătoase (alimente care conțin, de exemplu, glutamat monosodic)
  • Expunerea la lumini puternice, zgomote puternice sau mirosuri puternice.

 

Care sunt factorii de risc?

O migrenă poate afecta pe oricine, la orice vârstă, de la copii până la adulți. Femeile sunt mai susceptibile decât bărbații de a experimenta o migrenă.

Alți factori de risc includ:

  • Istoric familial de migrene
  • Anumite afecțiuni precum depresia, anxietatea, tulburări de somn și epilepsie
  • Utilizarea regulată a produselor din tutun

Diagnosticarea migrenei

Medicul își poate da seama dacă pacientul suferă de migrenă dacă este vorba despre:

  • o durere care durează între 4-72 de ore. Poate fi tratată inadecvat sau poate să nu fie tratată.
  • o durere care nu se ameliorează, sau care trezește pacientul din somn noaptea.
  • cefaleea care se agravează, sau care se repetă, la intervale tot mai mici de timp.
  • cefaleea care se asociază cu alte manifestări.

Dacă medicul specialist are nevoie de o confirmare pentru a stabili diagnosticul poate apela la alte investigații:

  • examinarea neurologică (neurologie);
  • examenul de fund de ochi;
  • măsurarea tensiunii arteriale;
  • imagistica cerebrală (CT, RMN).

Tratamentul migrenei

Nu există un remediu pentru migrene. Dar un medic vă poate ajuta să gestionați simptomele migrenei prin următoarele:

  • Medicamente
  • Evitarea declanșatorilor migrenei

Există două tipuri de medicamente disponibile cele utilizate pentru a preveni sau pentru a ameliora simptomatologia durerii.

Medicamentele care ajută la ameliorarea durerii includ:

  • ibuprofen;
  • aspirină;
  • paracetamol;
  • triptani: pot fi sub formă de comprimate, spray nazal. Aceste medicamente nu sunt recomandate persoanelor cu risc de AVC, sau infarct miocardic acut;
  • opioide;
  • antiemetice (împotriva manifestărilor de greață și a vărsăturilor): metoclopramid.

Medicamentele care pot preveni apariția migrenelor includ:

  • Medicamente anticonvulsivante (acid valproic, topiramat)
  • Beta-blocante (atenolol, propranolol, nadolol)
  • Blocante ale canalelor de calciu (verapamil)
  • Anticorpi monoclonali (erenumab, fremanezumab, galcanezumab)
  • Antidepresive triciclice (amitriptilină, nortriptilină, doxepină)
  • Inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (venlafaxină, duloxetină)

Fiecare medicament are efecte adverse, mai mult sau mai puțin neplăcute. Medicul este singurul care poate prescrie medicamentul cel mai potrivit pentru starea pacientului.

Cum putem preveni migrena?

 În cazul în care vă confruntați cu migrene, este posibil să nu le puteți preveni complet, dar există măsuri pentru a diminua frecvența și intensitatea acestora.

Determinați factorii declașatori, astfel încât să puteți preveni sau să gestionați apariția migrenelor.

În plus față de evitarea factorilor declanșatori puteți încerca să preveniți durerea sau să găsiți ameliorarea migrenei în următoarele moduri:

  • Faceți sport regulat. Exercițiile aerobice precum mersul pe jos, joggingul, alergatul și mersul cu bicicleta sunt asociate cu o scădere a atacurilor de migrenă.
  • Mențineți un program regulat. Dacă dormiți, mâncați și faceți exerciții fizice la un program regulat, este posibil să aveți mai puține simptome de migrenă.
  • Gestionați-vă stresul.
  • Femeile care au tendința de a face migrene în preajma menstruației pot lua medicamente preventive pentru a scădea riscul apariției acestora.
  • Încercați dispozitivele de prevenire. Stimularea transcutanată a nervului supraorbital (t-SNS) este un fel de bandă portabilă. Acest dispozitiv trimite impulsuri electrice către nervul trigemen, care este asociat cu migrene. Dispozitivul poate provoca furnicături sau senzație de masaj.
  • Utilizați medicamente preventive.
Citește în continuare:
dexametazona
Dexametazona

Ce este dexametazona? Dexametazona, un corticosteroid, este similar cu un hormon natural produs de glandele suprarenale. Este adesea folosit pentru Citeste articol »

hormonul somnului
Melatonina (hormonul somnului): Rol și beneficii pentru organism

Ce este melatonina? Melatonina este un hormon eliberat în principal de glanda pineală, noaptea și a fost asociată de mult Citeste articol »

ADHD la adulti și copii- semne, simptome, tratament

Ce este ADHD? ADHD este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare care apare în copilărie. De obicei, este Citeste articol »

Call Now Button
× WhatsApp