Ce găsești în acest articol
Partenerul de viață îți reproșează că sforăi? Dimineața te trezești obosit, iar peste zi te ia somnul? S-ar putea să suferi de sindrom de apnee în somn! Citește în continuare și află mai multe despre această afecțiune și la ce opțiuni de tratament poți apela.
Ce este apneea în somn?
Sursă foto: freepik
Apneea în somn este o afecțiune care constă în oprirea și repornirea respirației în timpul somnului, fapt ce duce la treziri repetate și consecințe serioase asupra stării generale de sănătate.
Apneea în somn poate fi de mai multe tipuri:
- Obstructivă – Apare cel mai frecvent și se produce atunci când căile aeriene superioare sunt blocate de multe ori în timp ce dormi, reducând sau oprind complet fluxul de aer. Poate fi determinată de orice factor care duce la îngustarea tractului respirator, de exemplu obezitatea, amigdalele mărite sau modificările hormonale.
- Centrală – Apare atunci când creierul nu trimite semnalele necesare pentru a determina reflexul de a respira. Poate fi declanșată de diverse afecțiuni medicale care influențează modul în care creierul reglează funcționarea căilor respiratorii și a mușchilor toracici, de exemplu, insuficiența cardiacă, boala Parkinson sau accidentele vasculare cerebrale.
- Complexă ( Apneea centrală în somn apărută în urma tratamentului) – Inițial, simptomele sunt caracteristice apneei obstructive, dar odată ce se începe tratamentul, respirația devine neregulată, iar pauzele respiratorii sunt cauzate de o lipsă de impulsuri nervoase care controlează mușchii respiratori, caracteristic apneei centrale. Această situație este frecvent întâlnită la persoanele care urmează terapie cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) sau alte forme de tratament pentru apneea obstructivă.
Trezirile repetate din timpul nopții împiedică intrarea în fazele profunde ale somnului, ceea ce duce la odihnă insuficientă, oboseală excesivă în timpul zilei, reducând productivitatea la locul de muncă sau la școală și afectând capacitatea de concentrare.
Vei deveni iritabil, vei prezenta schimbări dispoziționale sau semne de depresie. De asemenea, există un risc crescut de accidente la locul de muncă sau în trafic din cauza somnolenței și a scăderii vigilenței.
Pe termen lung, apneea în somn este asociată cu probleme grave de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiace, accidente vasculare cerebrale și diabet de tip 2.
Astfel, dacă te confrunți cu apnee în somn, sănătatea și calitatea vieții tale pot fi afectate semnificativ.
Simptome ale apneei în somn
Sursă foto: freepik
Atunci când suferi de apnee în somn vei prezenta anumite simptome. Iată care sunt cele mai frecvente dintre acestea:
Simptome nocturne
- Sforăit puternic
- Episoade în care încetezi să respirați în timpul somnului
- Dispnee nocturnă
- Treziri repetate pe timpul nopții
- Insomnie
- Tipare neobișnuite de respirație
- Transpirații nocturne sau senzația de somn agitat
Simptome diurne
- Dureri de cap, în special de dimineața
- Gură uscată sau dureri în gât la trezire
- Somnolență excesivă în timpul zilei (hipersomnie)
- Dificultăți de concentrare
- Iritabilitate
- Schimbări ale dispoziției
- Senzație de oboseală sau epuizare
- Disfuncție sexuală
Este important să consulți un medic dacă ai depistat mai multe dintre aceste simptome, iar ele îți afectează viața sau relația cu partenerul. Mergi la medic și discută cu acesta despre semnele pe care le ai și care sunt opțiunile terapeutice.
Programează-te acum la un consult ORL la clinica noastră și află cum să gestionezi apneea în somn!
Factori de risc pentru apneea în somn
Sursă foto: freepik
Nu toate persoanele vor dezvolta apnee în somn, dar există anumiți factori de risc care pot să influențeze apariția bolii. Acești pot fi de mai multe tipuri, cei mai incriminați în etiologia acestei afecțiuni fiind:
- Factorii fiziologici
- Vârsta peste 40 de ani
- Genul masculin
- Obezitatea
- Structura anatomică (un maxilar mic, amigdale mari sau o limbă voluminoasă)
- Istoric familial de apnee în somn
- Stilul de viață
- Dieta nesănătoasă (consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi și zahăr)
- Lipsa activității fizice
- Consumul excesiv de alcool
- Fumatul
- Utilizarea de medicamente sedative sau hipnotice
- Condiții medicale asociate
- Hipertensiunea arterială
- Diabetul de tip 2
- Insuficiența cardiacă
- Sindromul ovarului polichistic
- Tulburările tiroidiene
Diagnosticarea apneei în somn
Sursă foto: freepik
Pentru a afla cu certitudine dacă suferi de apnee în somn va trebui să mergi la medic pentru mai multe investigații.
Inițial ți se va face un examen clinic detaliat, care include colectarea istoricului personal și familial, precum și o evaluare a simptomelor cu care te confrunți. Medicul îți va adresa întrebări despre oboseala diurnă, sforăit, pauze în respirație observate în timpul somnului și dificultatea de concentrare sau iritabilitatea din timpul zilei.
De asemenea, examenul fizic poate include măsurători ale greutății, circumferinței gâtului, tensiunii arteriale, și evaluarea altor afecțiuni medicale asociate, cum ar fi hipertensiunea sau diabetul sau tratamentului pentru acestea.
Pentru a confirma diagnosticul, se recomandă o poligrafie cardio-respiratorie, care este un test mai simplu, efectuat de obicei la domiciliu. Acesta monitorizează ritmul cardiac, fluxul de aer nazal și nivelul de oxigen din sânge în timpul somnului.
Poligrafia este utilă în diagnosticarea formelor moderate sau severe de apnee obstructivă în somn și oferă medicului o imagine de ansamblu asupra problemelor respiratorii din timpul nopții. Totuși, acest test nu este la fel de precis ca alte metode de diagnostic.
Pentru un diagnostic de certitudine, medicul poate solicita o polisomnografie, considerată standardul de aur în evaluarea tulburărilor de somn.
Polisomnografia se efectuează într-un laborator specializat și implică monitorizarea pe parcursul întregii nopți a unor parametri mai complecși, precum activitatea cerebrală (EEG), mișcările ochilor, tonusul muscular (EMG), ritmul cardiac, respirația și nivelul de oxigen din sânge. Astfel, se obțin date despre modul în care treci prin diferitele faze ale somnului și despre frecvența și durata episoadelor de apnee sau hipopnee (respirație superficială).
În unele cazuri, polisomnografia poate fi combinată cu un test de adaptare la dispozitivele cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (PAP), care sunt utilizate în tratarea apneei obstructive.
Se formulează diagnosticul de apnee dacă în timpul studiului somnului sunt înregistrate cel puțin 5 evenimente de respirație pe ora de somn. Severitatea apneei în somn este determinată în primul rând de numărul mediu de evenimente respiratorii pe oră.
Tratamentul CPAP
Sursă foto: freepik
CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) este un aparat care utilizează o presiune ușoară a aerului pentru a menține deschise căile respiratorii în timp ce dormi.
Un aparat CPAP preia aerul din cameră, apoi îl filtrează și îl presurizează înainte de a-l livra printr-un tub și în mască. Fluxul continuu de aer îți împiedică limba și palatul moale să se deplaseze prea departe spre căile respiratorii.
Principalul beneficiu al utilizării unui aparat CPAP este reducerea întreruperilor respiratorii atunci când dormi, astfel respirația ta este stabilizată și calitatea somnului îmbunătățită.
Iar beneficiile pe termen lung ale utilizării consecvente a aparatului CPAP pot include îmbunătățirea tensiunii arteriale, reducerea riscului de evenimente cardiovasculare și îmbunătățirea funcției cognitive.
Pentru ca tratamentul apneei în somn să funcționeze, trebuie să utilizezi aparatul CPAP de fiecare dată când dormi, inclusiv în timpul deplasărilor sau călătoriilor. Acest lucru poate fi dificil și incomod.
Dacă suferi de apnee în somn și vrei să afli dacă CPAP-ul este o modalitate de tratament potrivită pentru tine, programează-te la un consult ORL la clinica Profilaxia!
Alte opțiuni de tratament
Sursă foto: freepik
Pe lângă tratamentul cu CPAP mai există și alte opțiuni terapeutice pe care le poți încerca. Dintre acestea cele mai frecvent recomandate sunt dispozitivele orale, intervențiile chirurgicale și terapiile alternative.
Dispozitive orale
Apneea obstructivă apare atunci când țesuturile moi, în special din jurul gurii și maxilarului, presează în jos pe trahee. Gutierele sau dispozitivele de reținere a limbii pot ajuta la menținerea maxilarului și a limbii într-o poziție corespunzătoare, limitând presiunea exercitată asupra traheei. Dispozitivele orale sunt în general mai bine tolerate și mai ușor de utilizat.
Intervenții chirurgicale
Atunci când terapiile conservatoare nu sunt tolerate sau nu funcționează se poate opta pentru o intervenție chirurgicală care să amelioreze apneea în somn. Printre intervențiile chirurgicale utilizate se numără:
– Somnoplastie – Această procedură folosește radiofrecvența pentru a reduce țesutul moale din jurul părților superioare ale traheei.
– Amigdalectomie / adenoidectomie – Se utilizează, în special, la copii. Îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor sau polipilor mărește deschiderea unde se conectează gura, gâtul și căile nazale, facilitând trecerea aerului.
– Uvulopalatofaringoplastia – Această procedură constă în îndepărtarea uvulei și a țesuturile moi din palatul moale și din faringe, astfel rezultă o deschidere mai mare și aerul trece mai ușor.
– Chirurgie nazală, cum ar fi septoplastia prin care se îndepărtează țesutul moale din nas, facilitând circulația aerului prin nas și căile nazale.
Terapii alternative
Pe lângă opțiunile terapeutice menționate anterior, poți încerca și terapii alternative pentru apneea în somn, cum ar fi:
– Terapia pozițională care implică utilizarea unor dispozitive speciale care să te ajute să dormi într-o parte, reducând astfel frecvența episoadelor de apnee.
– Terapia cu exerciții pentru mușchii gâtului și ai limbii care ajută la menținerea căilor respiratorii deschise prin reducerea colapsului mușchilor în timpul somnului.
Modificări ale stilului de viață
Sursă foto: freepik
Atunci când ești diagnosticat cu apnee în somn, trebuie să iei în considerare și anumite modificări ale stilului de viață pentru a reduce simptomatologia. Specialiști noștri îți oferă câteva sfaturi cu privire la schimbările pe care ar trebui să le faci:
- Dacă ești supraponderal, încearcă să slăbești
- Fă activitate fizică în mod regulat
- Ajustează pozițiile în care dormi, evită să dormi pe spate pentru că acest obicei favorizează apneea
- Renunță la alcool și tutun
- Utilizează cu precauție și doar la recomandarea medicului anumite medicamente, precum sedativele sau somniferele
- Respectă un program de somn
- Evită mesele bogate înainte de culcare și hidratează-te bine pe parcursul zilei
- Învață să te relaxezi și să gestionezi stresul
Apneea în somn poate fi o afecțiune cu un impact semnificativ asupra sănătății tale, de aceea este important să o gestionezi corespunzător! Asigură-te că un medic ORL te va ghida, cere ajutorul specialiștilor de la clinica Profilaxia! Programează-te acum!
Ce este dexametazona? Dexametazona, un corticosteroid, este similar cu un hormon natural produs de glandele suprarenale. Este adesea folosit pentru Citeste articol »
Ce este melatonina? Melatonina este un hormon eliberat în principal de glanda pineală, noaptea și a fost asociată de mult Citeste articol »
Ce este ADHD? ADHD este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare care apare în copilărie. De obicei, este Citeste articol »