Tulburările de alimentație De la primele semne la vindecare

Informații oferite de:

Tulburările de alimentație: De la primele semne la vindecare

Crezi că suferi de tulburări alimentare? Vrei să afli mai multe despre simptomele și tratamentul tulburărilor de alimentație? Citește următorul articol și află informații utile de la specialiști! 

Ce sunt tulburările de alimentație?

Sursă foto: freepik

 

Tulburările de alimentație fac parte din tulburările mintale și sunt caracterizate prin comportamente alimentare anormale care afectează sănătatea fizică și psihică a unei persoane.

Definiție și clasificare medicală

Există mai multe tulburări alimentare cu care cineva se poate confrunta, fiecare având caracteristici proprii. Iată care sunt cele mai frecvente tipuri:

  • Anorexia nervoasă – Se caracterizează prin înfometare și scădere în greutate, rezultând un indice de masă corporal inadecvat, precum și prin frica intensă de a lua în greutate și percepție distorsionată a schemei corporale. 
  • Bulimia nervoasă – Se caracterizează prin episoade de mâncat excesiv, urmate de comportamente compensatorii precum vărsături autoprovocate, utilizarea de laxative, post sau exerciții fizice excesive. 
  • Tulburarea de alimentație compulsivă (binge-eating disorder) – Constă în apariția unor episoade de mâncat excesiv într-o perioadă scurtă de timp, însoțite de un sentiment de pierdere a controlului asupra alimentației lor, fără însă a recurge la comportamente compensatorii. 
  • Tulburare de evitare/restricție a consumului de alimente – Este o tulburare de alimentație definită recent, care implică eșecul persistent de a satisface nevoile nutriționale și o alimentație extrem de pretențioasă.
  • Tulburarea Pica – Se caracterizează prin consumul unor produse nealimentare, fără valoare nutritivă (de exemplu hârtie, așchii de vopsea, săpun, pânză, păr, sfoară, cretă, metal, pietricele, cărbune sau cărbune sau argilă) timp de cel puțin o lună.
  • Tulburarea de ruminare – Constă în regurgitarea și remestecarea repetată a alimentelor după masă în mod voluntar. 

Statistici și prevalență în România

Tulburările de alimentație sunt din ce în ce mai frecvente în rândul populației și tind să afecteze în special femeile. De asemenea, tulburările alimentare au una dintre cele mai crescute rate de mortalitate dintre bolile psihice.

În România, datele statistice cu privire la tulburările de alimentație nu sunt foarte exacte, însă se pare că peste 400 000 de persoane suferă de o tulburare vizibilă de alimentație. 

Oficial 5 din 100 de femei se confruntă cu bulimie, dar sunt studii care arată ca numai 10% din cazurile de bulimie sunt declarate, așadar se pare că 1 din 5 femei suferă de bulimie (20%). 95% dintre persoanele cu tulburări alimentare au între 12-25 ani, iar anorexia este a 3 a cea mai comună afecțiune cronică întâlnită la adolescenți. 

Conform unui studiu european, aproximativ 20% dintre adolescenții din România manifestă comportamente alimentare nesănătoase, precum restricționarea alimentației sau episoade de mâncat compulsiv.

Impactul asupra sănătății fizice și mentale

Tulburările de alimentație au un impact sever asupra sănătății fizice și psihice, fiind însoțite și de alte afecțiuni sau determinând apariția lor.

În ceea ce privește starea fizică, mâncatul excesiv, restricțiile alimentare severe, precum și comportamentele compensatorii asociate influențează semnificativ metabolismul și pot determina apariția dezechilibrelor nutriționale și hormonale, afecțiunilor la nivelul sistemului digestiv, cardiovasculare precum și afectarea organelor interne și danturii.

Tulburările alimentare se pot grefa pe fondul unei stări psihice instabile, dar pot la rândul lor să inducă simptome psihice sau afecțiuni psihiatrice. Pacienții cu tulburări alimentare se confruntă adesea cu depresie, anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă sau tulburări de schemă corporală, iar riscul suicidar crește proporțional cu severitatea bolii. 

Identificarea Semnelor de Alarmă

Sursă foto: freepik

 

Tulburările de alimentație atrag după sine o serie de semne atât fizice, cât și comportamentale, psihologice sau emoționale. 

Simptome fizice principale

Simptomele fizice pot varia în funcție de tulburarea alimentară prezentă, însă cele mai frecvente sunt:

 

  • Pierderea rapidă sau fluctuațiile frecvente în greutate
  • Oboseală excesivă și fatigabilitate
  • Tulburări gastrointestinale, cum ar fi constipația sau balonarea
  • Amenoree sau dereglări menstruale
  • Piele uscată, unghii friabile și căderea părului.
  • Leziuni dentare cauzate de vărsături frecvente 
  • Dureri musculare și crampe
  • Senzație excesivă de frig

Manifestări comportamentale

Anumite manifestări comportamentale pot trage un semnal de alarmă cu privire la o posibilă tulburare de alimentație. Printre acestea se pot număra:

  • Refuzul de a consuma anumite alimente sau categorii alimentare
  • Evitarea meselor în familie sau în public
  • Preocuparea excesivă față de numărul de calorii, greutate sau conținutul nutrițional al alimentelor
  • Activitate fizică excesivă și compulsivă
  • Comportamente compensatorii, precum vărsături autoprovocate, utilizarea laxativelor sau diureticelor
  • Stocarea alimentelor sau episoade de consum compulsiv în secret
  • Comportamente obsesive legate de imaginea corporală, precum monitorizarea greutății sau privirea excesivă în oglindă

Schimbări psihologice și emoționale

Așa cum menționam anterior, tulburările de alimentație au un impact negativ și asupra stării psihice și emoționale, de aceea în tabloul clinic pot fi evidențiate:

  • Stări de anxietate sau depresie
  • Iritabilitate, labilitate dispozițională
  • Nemulțumirea constantă față de propria schemă corporală
  • Sentimente de vinovăție sau rușine legate de alimentație
  • Retragere socială și evitare a interacțiunilor cu prietenii sau familia
  • Dificultăți de concentrare și probleme de memorie
  • Anhedonie
  • Stimă de sine scăzută

 

Acestea sunt doar câteva dintre semnele de alarmă pe care dacă le identifici la tine sau la cineva drag poate fi nevoie de o evaluare de specialitate. În Timișoara, la clinica Profilaxia, te poți programa la psihiatru sau la psiholog pentru a afla dacă suferi de o tulburare de alimentație și ce poți face în acest sens! Nu mai sta pe gânduri, vino la un control!

Procesul de Diagnostic și Evaluare

Sursă foto: freepik

Tulburările alimentare sunt complexe, de aceea pentru gestionarea lor este nevoie de o echipă multidisciplinară. Astfel, pentru a formula un diagnostic corect și complet poate fi nevoie de o evaluare psihiatrică, o evaluare psihologică specializată și efectuarea mai multor investigații medicale. 

Criterii medicale de diagnostic

Din punct de vedere psihiatric, pentru formularea unui diagnostic se utilizează criteriile menționate în Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale (DSM). 

Caracteristicile fiecăreia dintre aceste tulburări sunt rezumate în cele ce urmează:

Tulburare Caracteristici
Anorexia nervoasă
  • Restricționarea persistentă a aportului de energie necesar, fapt ce duce la o greutate corporală semnificativ scăzută pentru vârsta, sexul, etapa de dezvoltare și sănătatea fizică
  • Frica intensă de a crește în greutate sau comportament persistent care interferează cu creșterea în greutate
  • Dismorfism corporal sau lipsa persistentă de recunoaștere a gravității greutății lor scăzute
  • 2 subtipuri: restrictiv sau cu episoade de mâncat compulsiv/purgație bazate pe absența sau prezența comportamentelor compensatorii
Bulimia nervoasă
  • Episoade recurente de mâncat compulsiv și comportamente compensatorii inadecvate cel puțin o dată pe săptămână timp de 3 luni
  • Mâncatul excesiv este definit astfel: consumul unei cantități obiectiv mai mare de alimente decât ar mânca majoritatea oamenilor într-un cadru similar, cu un sentiment asociat de pierdere a controlului asupra alimentației.
  • Comportamentele compensatorii pentru a preveni creșterea în greutate includ vărsături autoinduse, abuzul de laxative, diuretice, clisme, alte medicamente, post sau exerciții fizice excesive
  • Influența nejustificată a formei sau greutății corpului asupra autoevaluării
Tulburare de alimentație excesivă
  • Episoade de mâncat excesiv recurente fără comportamente compensatorii asociate de control al greutății
  • Distres semnificativ legat de episoadele de alimentație excesivă
  • Episoadele sunt însoțite de cel puțin 3 dintre următoarele comportamente sau sentimente: mâncatul rapid, mâncatul până la sătul inconfortabil, mâncatul în cantități mari atunci fără să fie senzație de foame, mâncatul singur din cauza jenei sau sentimente de dezgust, de vinovăție sau deprimare după masă
Tulburare de evitare/restricție a consumului de alimente
  • Evitarea anumitor alimente sau restricționarea aportului din cauza lipsei de interes, a caracteristicilor senzoriale ale alimentelor sau a consecințelor adverse ale consumului
  • Include 1 sau mai mulți factori: pierdere semnificativă în greutate (sau eșec de a câștiga), deficiență nutrițională semnificativă, dependență de hrănirea enterală sau suplimente nutritive orale, interferență marcată cu funcționarea psihosocială sau nicio dovadă de dismorfism corporal
Tulburarea de ruminație
  • Regurgitarea repetată a alimentelor în mod voluntar
  • Comportamentul apare în mod regulat, timp de cel puțin o lună
  • Regurgitarea interferează semnificativ cu funcționarea socială, profesională sau alte domenii importante ale vieții.
  • Nu se asociază cu alte tulburări alimentare
Tulburarea Pica
  • Consum persistent de substanțe nealimentare (hârtie, săpun, cretă, vopsea, nisip, pământ, cenușă, plastic)
  • Comportamentul persistă timp de cel puțin o lună și este suficient de sever încât să cauzeze probleme de sănătate sau dificultăți în funcționarea zilnică.
  • Neconcordanță cu stadiul de dezvoltare
  • Consumul de substanțe nealimentare nu poate fi explicat prin obiceiuri culturale sau tradiționale ale comunității persoanei
Alte tulburări specificate de picior sau de alimentație
  • Anorexie nervoasă atipică : caracteristici ale anorexiei nervoase, cu excepția faptului că, în ciuda pierderii semnificative în greutate, greutatea individului este în sau peste intervalul normal
  • Bulimie nervoasă (de frecvență scăzută sau de durată limitată) : alimentația excesivă și comportamentele compensatorii apar mai puțin de o dată pe săptămână sau timp de mai puțin de 3 luni
  • Tulburare de alimentație excesivă (de frecvență scăzută sau de durată limitată) : alimentația excesivă apare mai puțin de o dată pe săptămână sau timp de mai puțin de 3 luni
  • Tulburare de purgație: comportament recurent de control al greutății pentru a influența greutatea sau forma în absența alimentației excesive
  • Sindromul alimentației nocturne: episoade recurente de alimentație nocturnă (după masa de seară sau trezirea să mănânce) asociate cu suferință semnificativă sau tulburări de funcționare

 

Evaluarea psihologică specializată

În sprijinul diagnosticului formulat de medicul psihiatru cu ajutorul criteriilor de diagnostic, psihologul poate afla mai multe despre convingerile specifice referitoare la hrană, corp, greutate și valoarea de sine și despre modul în care acestea se leagă de comportamentele legate de tulburările de alimentație. Cele mai frecvente evaluări psihologice pentru tulburările de alimentație includ următoarele:

  • EAT-26 (Eating Attitudes Test): un test cu 26 de itemi care pune întrebări legate de atitudini, credințe, sentimente și comportamente legate de alimentație.
  • EDE (Eating Disorder Examination): Privit ca „standardul de aur” pentru evaluarea comportamentelor asociate tulburărilor de alimentație și stabilirea severității acestora.
  • EDE-Q (Eating Disorder Examination – Chestionar): Bazat pe EDE, EDE-Q este destinat situațiilor în care interviul nu este recomandat sau posibil din punct de vedere clinic. 
  • CET (Compulsive Exercise Test): un test de 24 de itemi utilizat pentru evaluarea comportamentelor de exercițiu fizic excesiv sau compulsiv, adesea asociate cu tulburările alimentare. Acest test ajută la identificarea relației nesănătoase dintre exercițiile fizice și aspectele emoționale, cognitive sau sociale ale unei persoane.

Investigații medicale necesare

Pentru a avea o imagine de ansamblu a sănătății fizice la persoanele care suferă de tulburări alimentare, dar și pentru a monitoriza consecințele sau complicațiile acestora sunt necesare mai multe investigații, printre acestea se numără:

  • Analizele de sânge: hemoleucogramă, profil lipidic, profil metabolic, teste hepatice, hormoni, nivelul electroliților, vitaminelor și mineralelor
  • Ecografia abdominală
  • Radiografia osoasă sau densitometrie DEXA
  • Electrocardiograma
  • Măsurarea tensiunii arteriale și pulsului
  • Endoscopia

 

La clinica Profilaxia avem toate resursele necesare unui diagnostic complet! Specialiștii noștri îți stau la dispoziție și îți oferă sprijin în lupta cu tulburările alimentare! Programează-te acum și recapătă-ți controlul!

Abordări Terapeutice Moderne

Sursă foto: freepik

 

Tulburările de alimentație sunt complexe, iar tratamentul acestora poate fi dificil. Din fericire, având în vedere că numărul acestora se află în continuă creștere, s-au dezvoltat o serie de abordări terapeutice moderne care includ o combinație de reabilitare nutrițională, monitorizare medicală, psihoterapie și farmacoterapie.   

Terapii psihologice recomandate

Pentru adulții cu tulburări de alimentație, niciun tip de psihoterapie nu s-a dovedit a fi cel mai eficient, în general se combină mai multe tipuri precum terapia interpersonală dinamică expresivă – de susținere și tehnici cognitiv-comportamentale (mese planificate și automonitorizare, expunere și prevenirea răspunsului).

Modelele de tratament mai noi, cum ar fi Modelul Maudsley pentru adulții cu anorexie nervoasă care vizează abordarea rigidității, a distorsiunilor cognitive cu privire la boală, a deteriorării socio-emoționale și a relațiilor interpersonale, sunt în prezent în curs de cercetare pentru a evalua eficacitatea pe termen lung.

Pentru copiii și adolescenții cu tulburări de alimentație, terapia bazată pe Modelul Maudsley s-a dovedit a fi cel mai eficient tratament pentru restabilirea greutății și funcției cognitive în anorexia nervoasă și se sugerează că este eficientă și în bulimia nervoasă. Tratamentele se bazează pe implicarea părinților/familiei și includ trei faze: restabilirea greutății, redarea controlului asupra alimentației adolescentului și stabilirea unei identități stabile și sănătoase. 

Terapia de grup, grupurile de sprijin și programele în 12 pași pot fi utile ca tratament adjuvant și pentru prevenirea recăderilor.

 Terapia de familie și terapia de cuplu sunt utile în cazurile de tipare familiale disfuncționale și de suferință interpersonală.

Intervenții nutriționale

Reabilitarea nutrițională este o componentă cheie în tratamentul tulburărilor de alimentație, având scopul de a restabili greutatea corporală, echilibrul metabolic și sănătatea generală. 

Procesul începe cu un aport caloric controlat, de obicei între 30 și 40 kcal/kg/zi, ajustat progresiv până la 70-100 kcal/kg/zi pentru a susține o creștere sigură în greutate. Studiile recente indică faptul că un aport caloric inițial mai ridicat, de aproximativ 1.900 kcal/zi, poate accelera creșterea în greutate fără a crește riscul de sindrom de realimentare, o complicație potențial gravă asociată cu dezechilibrele metabolice. 

Pacienții vor fi supravegheați îndeaproape, iar accesul la băi ar trebui să fie restricționat timp de cel puțin 2 ore după masă.

În cazurile severe, hrănirea nazogastrică poate fi utilizată temporar pentru a asigura aportul caloric necesar și a reduce suferința pacientului. 

Ar trebui măsurate zilnic greutatea, semnele vitale, inclusiv semnele vitale ortostatice, aportul de lichide și cantitatea de urină. Trebuie efectuate examinări fizice frecvente pentru a detecta suprasolicitarea circulatorie, edem de realimentare și balonare. 

În plus, se monitorizează nivelul seric al electroliților și funcția cardiacă cu ajutorul unei electrocardiograme. Se vor administra suplimente de vitamine și minerale pentru a corecta deficiențele de micronutrienți frecvente în aceste tulburări.

Constipația, o problemă frecventă în timpul reabilitării nutriționale, poate fi tratată eficient cu balsamuri de scaun, evitând laxativele care pot agrava dezechilibrele electrolitice.

Pe măsură ce greutatea se stabilizează, reintroducerea activităților fizice trebuie să fie graduală, începând cu exerciții ușoare de întindere și progresând spre activități mai intense, cum ar fi exercițiile aerobice. 

Tratamente medicamentoase când sunt necesare

Farmacoterapia este limitată în cazul tulburărilor de alimentație, astfel că nu există un medicament care să vindece aceste afecțiuni.

 De obicei, se recurge la tratament medicamentos pentru a trata comorbiditățile asociate cu tulburările alimentare, precum depresia, anxietatea sau tulburările obsesiv-compulsive. 

Antidepresivele, în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sunt adesea prescrise pentru bulimia nervoasă, reducând episoadele de binge și comportamentele compensatorii.  

Singurul medicament aprobat de FDA pentru bulimia nervoasă este fluoxetina (Prozac). Antidepresivele pot fi utile și în reducerea simptomelor de anxietate sau depresie asociate anorexiei nervoase, deși eficacitatea lor în creșterea în greutate este limitată.

Pentru tulburarea de alimentație excesivă, lisdexamfetamina, un stimulant aprobat pentru această afecțiune, poate reduce episoadele de binge prin scăderea apetitului și îmbunătățirea autocontrolului. 

Alte medicamente, cum ar fi topiramatul sau naltrexona în combinație cu bupropion, pot fi utilizate în anumite cazuri pentru a ajuta la reglarea comportamentelor alimentare și a sprijini pierderea în greutate.

Antipsihoticele atipice, cum ar fi olanzapina, pot fi luate în considerare pentru a îmbunătăți creșterea în greutate și pentru a reduce simptomele de rigiditate cognitivă legate de alimentație. În plus, benzodiazepinele se pot administra ocazional pentru a reduce anxietatea severă legată de mese. 

Deși poate nu pare, tulburările de alimentație sunt frecvente și complicate de aceea este important să se intervină cât mai rapid. 

La clinica Profilaxia din Timișoara suntem alături de tine! Programează-te acum pentru o abordare holistică a tulburărilor alimentare!

 

Citește în continuare:
dexametazona
Dexametazona

Ce este dexametazona? Dexametazona, un corticosteroid, este similar cu un hormon natural produs de glandele suprarenale. Este adesea folosit pentru Citeste articol »

hormonul somnului
Melatonina (hormonul somnului): Rol și beneficii pentru organism

Ce este melatonina? Melatonina este un hormon eliberat în principal de glanda pineală, noaptea și a fost asociată de mult Citeste articol »

ADHD la adulti și copii- semne, simptome, tratament

Ce este ADHD? ADHD este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare care apare în copilărie. De obicei, este Citeste articol »

Call Now Button
× WhatsApp