Foarte multe femei aflate la vârsta menopauzei se confruntă cu prolapsul vaginal. Ești una dintre ele? Citește în continuare și află mai multe despre această afecțiune și cum poate fi tratată!

Ce este prolapsul vaginal?

Prolapsul organelor pelvine apare atunci când mușchii, țesuturile și ligamentele planșeului pelvin slăbesc și se întind. Acest lucru poate duce la ieșirea organelor din poziția lor normală. 

Prolapsul vaginal reprezintă coborârea pereților vaginali sau a vârfului vaginului în canalul vaginal. În cazuri grave, vaginul poate ieși în afara deschiderii vaginale.

Așadar, prolapsul vaginal este o afecțiune în care vaginul alunecă din poziția sa corectă.

Tipuri de prolaps vaginal

Există mai multe timpuri de prolaps, în funcție de organele afectate:

• Prolapsul peretelui vaginal anterior
  • Cistocel (vezica urinară coboară în vagin)
  • Uretrocel (uretra coboară în vagin)
  • Cistouretrocel (atât vezica urinară, cât și uretra coboară în vagin)

• Prolapsul peretelui vaginal posterior
  • Enterocel (intestinul subțire coboară în vagin)
  • Rectocel (rect coboară în vagin)
  • Sigmoidocel (colonul sigmoid coboară în vagin)
• Prolapsul vaginal apical
  • Prolaps uterin (uterul coboară în vagin) 
  • Prolapsul boltei vaginale (coborârea palatului vaginal) 

În funcție de severitate există 4 tipuri de prolaps:

• Ușor – Coborâre ușoară în vagin, dar deasupra orificiului vaginal ( la < 1 cm deasupra inelului himenal)
• Moderat – Coborâre până la nivelul orificiului vaginal (la nivelul inelului himenal)
• Avansat – Ieșire în afara vaginului, dar nu complet (la > 1 cm sub inelul himenal) 
• Sever (procidentia) – Ieșire completă în afara vaginului, exteriorizare totală. 

Cauzele si factorii de risc pentru prolapsul vaginal

Vaginul are o structură de susținere formată dintr-un grup de mușchi și alte țesuturi, iar când această structură este afectată poate apărea prolapsul. Iată care sunt cauzele și factorii de risc pentru prolapsul vaginal. 

• Cauze principale:

❗Pierderea integrității structurale a țesuturilor de susținere

❗Leziuni obstetricale

❗Deficit estrogenic

❗Creșterea presiunii intraabdominale

• Factorii de risc

• Vârsta înaintată 
• Menopauza
• Genetica
• Constituție slabă a țesutului conjunctiv (sindrom Marfan, Ehlers-Danlos)
• Nașteri vaginale multiple
• Naștere de copil cu greutate mare (> 4 kg)
• Forțarea excesivă în timpul travaliului
• Utilizarea forcepsului sau vidextractorului
• Leziuni de nervi pelvini în timpul nașterii
• Obezitate
• Constipație cronică
• Tuse cronică
• Activități fizice intense
• Ridicarea de obiecte grele
• Histerectomia totală
• Intervenții chirurgicale pelvine

Simptome prolaps vaginal

Organele pelvine sunt susținute unele de altele. Atunci când un organ se prăbușește, acesta poate afecta funcționarea altor organe din apropiere. Astfel, te poți confrunta cu simptome precum:

• O senzație de plenitudine, greutate sau durere în zona pelvină
• Durere lombară inferioară
• Prezența unei umflături în vagin
• Senzația că ceva îți alunecă din vagin
• Incontinență urinară sau alte tulburări urinare (polakiurie, senzație de golire incompletă)
• Infecții repetate ale vezicii urinare
• Dificultăți la defecare 
• Simptome sexuale (dispareunie, scăderea lubrifierii vaginale)
• Dificultăți la introducerea tampoanelor

Cum se diagnostichează prolapsul vaginal?

Medicul ginecolog diagnostichează, de obicei, prolapsul vaginal în timpul unei consultații. Acesta va efectua un examen fizic și va discuta cu tine despre simptomele pe care le experimentezi, dar și despre istoricul tău ginecologic ( sarcini, nașteri, intervenții chirurgicale). 

În unele cazuri, dacă nu sunt prezente simptome, prolapsul vaginal poate fi descoperit în urma unui consult ginecologic de rutină, în timpul examenului pelvin. 

Uneori, se pot solicita teste suplimentare pentru verificarea funcției vezicii urinare și un RMN sau o ecografie pelvină pentru o mai bună vizualizare a organelor pelvine.

Când ți-ai făcut ultimul consult ginecologic? Dacă a trecut ceva timp, este cazul să mergi la medic! Sună acum și programează-te la clinica Profilaxia pentru o evaluare de rutină! 

Cum se tratează prolapsul vaginal în cadrul clinicii Profilaxia din Timișoara?

Tratamentul pentru prolapsul vaginal variază în funcție de severitatea simptomelor. 

Cazurile ușoare, nu necesită neapărat tratament, se pot recomanda exerciții pentru fortificarea musculaturii planșeului pelvin și schimbări ale stilului de viață.

Pentru formele moderate se poate utiliza un pesar vaginal pentru a susține peretele vaginal, iar pentru formele severe se poate recurge la intervenții chirurgicale.

Îți dorești o modalitate de tratament minim invazivă? La clinica Profilaxia din Timișoara poți opta pentru terapia cu laser. Programează-te acum!

Cum funcționează tratamentul cu laser?

Tratamentul cu laser se bazează pe efectul fototermic țintit și controlat al laserului asupra țesutului peretelui vaginal. Acest lucru duce la stimularea formării de colagen în pereții vaginului, ceea ce ajută la întărirea pereților și îngustarea canalului vaginal. 

Consolidarea și fermitatea țesuturilor determină susținerea și stabilizarea poziției vaginului în cadrul planșeului pelvin, ducând la ameliorarea simptomelor cauzate de prolaps.

Se poate preveni prolapsul vaginal?

Prolapsul vaginal nu poate fi prevenit în totalitate, însă poți adopta anumite tehnici prin care să reduci riscul de apariție al acestuia. Iată ce poți face:

 ✅ Exerciții fizice regulate (efectuarea exercițiilor Kegel).

 ✅ Menținerea unei greutăți corporale și a unei diete sănătoase.

 ✅ Renunțarea la fumat.

 ✅ Utilizarea tehnicilor adecvate de ridicare a obiectelor grele.

 ✅ Evitarea constipației cronice. 

 ✅ Monitorizare ginecologică regulată.

Întrebări frecvente legate de terapia laser

Specialiștii noștri răspund la cele mai frecvente întrebări legate de terapia laser:

Cât de eficientă este terapia laser pentru prolapsul vaginal și după câte ședințe voi observa rezultate?

Terapia laser este o metodă modernă cu rezultate foarte bune în prolapsurile vaginale ușoare și moderate. Ameliorarea semnificativă a simptomelor poate apărea după 1–2 ședințe, iar rezultatele devin mai stabile și vizibile după 3–4 ședințe, efectuate la interval de câteva săptămâni. În funcție de severitate, vârstă și răspunsul țesuturilor, poate fi recomandat o ședință de întreținere anuală.

Este o procedură dureroasă și are efecte secundare sau contraindicații?

Nu, procedura nu este dureroasă, poți simți un disconfort ușor. 

Efecte secundare sunt minime, rare și tranzitorii, acestea incluzând:

• Ușoară senzație de uscăciune sau arsură locală
• Secreție vaginală crescută în primele 24–48 ore
  

Ca orice procedură, terapia laser poate avea contraindicații, iată care sunt acestea:

✖️ Infecții vaginale active 

✖️ Leziuni vaginale neexplorate

✖️ Sarcină

✖️ Istoric recent de cancer genital

✖️ Intervenții ginecologice recente (în ultimele 2 luni)

Cât timp durează recuperarea și ce restricții trebuie să respect după tratament?

Procedura este minim invazivă, iar recuperarea este imediată, nu îți afectează activitățile cotidiene. 

Pentru a proteja mucoasa vaginală în perioada în care colagenul se reface este recomandat ca 3-5 zile după procedură să eviți contactele sexuale, dușurile vaginale, băile fierbinți, piscina și efortul fizic intens.

Prolapsul vaginal îți dă bătăi de cap? La clinica Profilaxia îți venim în ajutor cu o procedură modernă și non-invazivă! Programează-te acum și discută cu specialiștii noștri despre terapia cu laser!