Ce găsești în acest articol
Ce este melatonina?
Melatonina este un hormon eliberat în principal de glanda pineală, noaptea și a fost asociată de mult timp cu controlul ciclului somn-veghe. Reglează ciclurile de noapte și zi sau ciclurile somn-veghe. Melatonina din suplimente este, de obicei, produsă într-un laborator.
Cum funcționează ,,ceasul intern,, al corpului ?
Un ritm circadian sau ciclu circadian, este un proces natural, intern, care reglează ciclul somn-veghe și se repetă aproximativ la fiecare 24 de ore.
Întunericul determină organismul să producă mai multă melatonină, care semnalează organismului să doarmă. Lumina scade producția de melatonină și semnalează organismului să fie treaz. Unii oameni care au probleme cu somnul au un nivel scăzut de melatonină. Se crede că adăugarea de melatonină din suplimente i-ar putea ajuta să doarmă.
Rolul și proprietatile melatoninei.
Studiile arată că melatonina prezintă multe bioactivități, cum ar fi activitate antioxidantă, caracteristici antiinflamatorii, creșterea imunității, activitate anticanceroasă, protecție cardiovasculară, activitate antidiabetică, anti-obezitate, neuroprotectoare și anti-îmbătrânire.
Melatonina reglează ritmurile circadiene, cum ar fi ritmul somn-veghe, ritmurile neuroendocrine sau ciclurile temperaturii corpului.
Melatonina poate la fel de bine să fie implicată în dezvoltarea fetală timpurie, cu efecte directe asupra placentei, dezvoltării gliale și neuronale și ar putea juca un rol ontogen în stabilirea ritmurilor diurne și sincronizarea ceasului biologic fetal.
În plus, melatonina este implicată în reglarea tensiunii arteriale și a sistemului cardiovascular autonom, în reglarea sistemului imunitar dar și în diverse funcții fiziologice precum funcțiile retinei, detoxifierea radicalilor liberi și acțiunile antioxidante.
Au fost raportate, de asemenea, efectele melatoninei asupra masei corporale și a reglării masei osoase.
În cele din urmă, melatonina are efecte fiziologice asupra reproducerii și maturizării sexuale la mamifere prin reglarea hormonului de eliberare a gonadotropinei.
Melatonina beneficii pentru organism
Administrarea melatoninei pe cale orală pare să scurteze timpul necesar pentru a adormi la adulții tineri și copiii cu sindromul de somn întârziat.
Tulburare de veghe de somn non-24 de ore. Administrarea melatoninei pe cale orală la culcare pare să îmbunătățească somnul la copiii și adulții care sunt orbi.
Cand sunt recomandate suplimentele cu melatonina ?
Posibil eficientă pentru:
Tulburări de somn cauzate de anumite medicamente pentru tensiunea arterială (insomnie indusă de beta-blocante). Administrarea melatoninei pe cale orală poate reduce problemele de somn la persoanele care iau medicamente beta-blocante.
Cancer. Administrarea de doze mari de melatonină oral sau sub formă de injecție, administrată de un furnizor de asistență medicală împreună cu chimioterapie sau alte tratamente pentru cancer, ar putea reduce dimensiunea tumorii și poate îmbunătăți ratele de supraviețuire la unele persoane cu cancer. Într-adevăr, efectele oncostatice ale melatoninei au fost raportate în mai multe tumori (cancer de sân, carcinom ovarian și endometrial, melanom uveal uman, cancer de prostată, hepatoame și tumori intestinale).
O tulburare uterină dureroasă (endometrioză). Administrarea melatoninei pe cale orală pare să reducă durerea și utilizarea de analgezice la adulții cu această afecțiune. De asemenea, reduce durerea în timpul menstruației, a actului sexual și în timpul mersului la baie.
Tensiune arterială crescută. Luarea formei cu eliberare controlată a melatoninei, pe cale orală, înainte de culcare, pare să scadă tensiunea arterială la persoanele cu hipertensiune arterială. Produsele cu eliberare imediată nu par să funcționeze.
Insomnie. Administrarea melatoninei pe cale orală, pe termen scurt, pare să scurteze timpul necesar pentru a adormi la persoanele cu insomnia. Nu este clar dacă afectează timpul petrecut dormind. De asemenea, pare să fie mai util la adulții în vârstă și la cei cu anumite alte afecțiuni.
Diferența de fus orar. Administrarea melatoninei pe cale orală poate îmbunătăți anumite simptome de jet lag, cum ar fi vigilența și poate reduce somnolența și oboseala în timpul zilei. Dar s-ar putea să nu ajute la scurtarea timpului necesar persoanelor cu jet lag, pentru a adormi.
Migrenă. Administrarea melatoninei pe cale orală înainte de culcare poate preveni migrenele la adulți și copii. Nu este clar dacă melatonina ajută la tratarea migrenelor.
Anxietate înainte de operație. Luarea melatoninei oral sau sub limbă reduce oarecum anxietatea înainte de operație la adulți. Nu este clar dacă ajută la copii.
Arsuri solare. Aplicarea gelului de melatonină pe piele înainte de expunerea la soare pare să ajute la prevenirea arsurilor solare.
Un grup de afecțiuni dureroase care afectează articulația și mușchii maxilarului (tulburări temporomandibulare sau TMD). Administrarea melatoninei pe cale orală la culcare timp de 4 săptămâni reduce durerea la femeile cu dureri de maxilar.
Niveluri scăzute de trombocite în sânge (trombocitopenie). Administrarea melatoninei pe cale orală poate îmbunătăți numărul scăzut de trombocite asociate cu cancerul, tratamentul cancerului și alte tulburări.
Cum se calculează doza zilnica necesara de melatonina pentru un somn linistit.
Doză potrivită pentru copii
Melatonina este de obicei bine tolerată atunci când este administrată în doze de până la 3 mg pe zi la copii și 5 mg pe zi la adolescenți.
Doză potrivită pentru adulți
Melatonina a fost folosită cel mai adesea de către adulți în doze de până la 8 mg oral, pe zi, timp de până la 6 luni.
Cat timp se ia melatonina ?
Melatonina este probabil sigură pentru majoritatea adulților atunci când este utilizată pe termen scurt, 6 luni. Cu toate acestea, poate fi folosită în siguranță timp de până la 2 ani.
La copii, perioada este în general de 3 luni.
Unele suplimente de melatonină sunt cu eliberare lentă, iar altele sunt cu eliberare rapidă. Unele produse cu melatonină pot fi plasate sub limbă pentru a se absorbi mai repede. Melatonina este, de asemenea, folosită în creme, soluții pentru gargară și geluri.
Care sunt reacțiile adverse ale melatoninei ?
Reacțiiile adverse sunt foarte rare.
Când este administrată pe cale orală: somnolență, dureri de cap, greață, diaree, vise anormale, iritabilitate, nervozitate, neliniște, insomnie, anxietate, migrenă, letargie, hiperactivitate psihomotorie, amețeli, hipertensiune arterială, dureri abdominale, arsuri la stomac, ulcere bucale, gură uscată, hiperbilirubinemie, dermatită, transpirații nocturne, prurit, erupții cutanate, piele uscată, durere la extremități, simptome de menopauză, durere în piept, glicozurie (zahăr în urină), proteinurie (proteine în urină), teste anormale ale funcției hepatice, creștere în greutate, oboseală, modificări ale dispoziției , agresivitate și senzație de mahmureală.
Nu conduceți vehicule și nu folosiți utilaje timp de 4-5 ore după ce ați luat melatonină.
Când este aplicată pe piele:
Melatonina este probabil sigură pentru majoritatea adulților atunci când este utilizată pe termen scurt.
Precauții:
Sarcina: Melatonina este posibil nesigură atunci când este administrată în mod regulat pe cale orală sau în doze mari în timp ce încercați să aveți copii. Melatonina ar putea avea efecte similare cu cele contraceptive. Nu există suficiente informații fiabile pentru a ști dacă melatonina este sigură de utilizat în timpul sarcinii. Până nu se știu mai multe, cel mai bine este să nu utilizați melatonină în timpul sarcinii sau în perioadele când doriți să rămâneți gravidă.
Alăptarea: Nu există suficiente informații fiabile pentru a ști dacă melatonina este sigur de utilizat în timpul alăptării. Rămâneți în siguranță și evitați utilizarea.
Copii: Există o anumită îngrijorare că melatonina ar putea interfera cu dezvoltarea în timpul adolescenței. Melatonina trebuie utilizată numai la copiii cu nevoie medicală. Nu există suficiente dovezi pentru a ști dacă melatonina este sigură la copii atunci când este administrată pe cale orală, pe termen lung.
Tulburări de sângerare: Melatonina poate agrava sângerarea la persoanele cu tulburări de sângerare.
Depresie: Melatonina poate agrava simptomele depresiei.
Hipertensiune arterială: Melatonina poate crește tensiunea arterială la persoanele care iau anumite medicamente pentru a controla tensiunea arterială. Evitați să îl folosiți.
Tulburări convulsive: Utilizarea melatoninei poate crește riscul de a avea convulsii.
Persoane cu transplant: persoanele care au avut un transplant iau adesea medicamente pentru a suprima sistemul imunitar. Melatonina poate crește funcția imunitară. Acest lucru ar putea interfera cu efectele unor medicamente pentru transplant.
Interacțiuni medicamentoase:
Melatonina poate interacționa cu unele medicamente sau substanțe, de aceea este bine să nu o luați fără sfatul medicului.
Printre acestea se regăsesc: medicamentele anti-diabetice, nifedipina și alte medicamente împotriva tensiunii arteriale, anticoagulantele, anticonceptionalele, cofeina, antidepresivele, imunosupresoarele, etc.
În ce alimente gaseste melatonina?
Melatonina se găsește în mai multe alimente, dar cel mai mult în lapte, struguri, cireșe, căpșuni. fistic, ciuperci, porumb, ouă, ovăz, pește.
Concluzie
Melatonina este un hormon foarte important, a cărui lipsă poate determina afectarea mai multor funcții ale organismului. Suplimentele pe bază de melatonină se recomandă în unele afecțiuni, dar numai la recomandarea medicului.
Ce este dexametazona? Dexametazona, un corticosteroid, este similar cu un hormon natural produs de glandele suprarenale. Este adesea folosit pentru Citeste articol »
Ce este ADHD? ADHD este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare care apare în copilărie. De obicei, este Citeste articol »
Ce este vitamina D? Vitamina D este o vitamină solubilă în grăsimi care este implicată în multe funcții esențiale ale Citeste articol »